IUBEȘTE-MĂ CA ÎN PRIMA ZI!

SUNT ATÂTEA TRĂIRI ÎN SUFLETUL UNEI FEMEI
CĂ N-AR AJUNGE-N MII DE CĂRȚI SĂ FIE SCRISE
ȘI SUNT TOT ATÂTEA TRĂIRI ÎN SUFLETUL UNEI FEMEI
CE SE PIERD TOATE ȘI RĂMÂN ÎN GÂNDURI
ȘI CUVINTE NESCRISE.


CE E IUBIREA CÂND EȘTI PLINĂ TU DE EA,
DAR SE AMESTECĂ CU DORUL ȘI CU SUFERINȚA?
CUM POȚI SĂ TE MAI BUCURI TU DE EA,
CÂND TOATE SE MĂSOARĂ-N NEPUTINȚĂ?

PRIVEȘTI ÎN SUFLETUL TĂU GOL
ȘI STRIGI, BA CHIAR IMPLORI, SĂ VEZI O CALE
RĂMÂI PRIVIND TĂCUTĂ-N GOL
CÂND NICIO SPERANȚĂ NU-ȚI MAI IESE-N ZARE.

ȘI STAI CĂZUTĂ-N GENUNCHII TĂI GOI,
PE PODEAUA UDĂ DE-ALE TALE LACRIMI,
CÂND TU VOIAI DOAR CA TU SA FIE NOI,
DAR N-A TRECUT ÎNCĂ VREMEA CEA DE PATIMI.